[Recenzie] Call me by your name – o poveste a iubirii universale

Call me by your name este un  film regizat de Luca Guadagnino. Acțiunea se petrece undeva în Nordul Italiei, în vara anului 1983, și îi are în centrul atenției  pe Elio (Timotee Chalamet) și Oliver (Armie Hammer).

CMBYN

Elio este un adolescent (17ani) care-și petrece timpul transcriind și interpretând muzică clasică, citind și, din când în când, flirtând cu prietena lui, Marzia. Acesta se bucură de relația strânsă pe care o are cu tatăl său, Michael (profesor specializat în cultura greco-romană). Michael, va deveni ulterior pilon în desfășurarea întregii acțiuni a filmului. Aceeași legătură o are și cu mama, Anella, de profesie traducător, care-i deschide și fructifică apetitul unui grad ridicat de cultură.
Celălalt personaj central al filmului este Oliver(24 ani) doctorand american care-și pregătește lucrarea de absolvire, pe timpul verii, ajutat de tatăl lui Elio.

Call me by your name  este o poveste senzuală și transcendentă a primei iubiri. Elio și Oliver descoperă frumusețea imensă a dorinței trezite pe parcursul unei veri, care le va schimba viața pentru totdeauna.
Nu o să insist pe acțiunea filmului, pentru că dacă aș face-o farmecul de a-l viziona ar dispărea. În schimb, aș vrea să insist puțin pe două elemente pe care le-am apreciat în călătoria de vară, rezumată la două ore de vizionare.

Povestea lui Elio și a lui Oliver – începe cu fiecare transmițând, în primă fază, nonșalanță, ca un fel de scut între ei. Oliver cunoaște mai bine această parte a jocului, știe mai multe decât vrea să arate. Povestea lor mă duce cu gândul la o joacă de copii naivi.

Relația părinte-copil. Într-o lume aflată în continua schimbare, să-ți cunoști copilul, cu părțile bune, dar și cu frământările pe care le are, este o artă. La începutul articolului vorbeam despre strânsa legătură care există între Elio și tatăl acestuia. Acest lucru poate fi concretizat în ultimele două minute din acțiunea filmului, prin două replici care-ți taie răsuflarea:

„În locul meu, majoritatea părinților ar spera că totul va dispărea sau se vor ruga ca fii lor să revină cu picioarele pe pământ cât mai curând. Dar eu nu sunt un astfel de părinte. Dacă aș fi în locul tău și aș ști că există durere, aș îngriji-o. Dacă aș ști că există o scânteie nu aș ignora-o și nu aș fi brutal cu ea.”

„ A da înapoi poate fi un lucru teribil, când nopțile sunt albe. Dacă privim la ceilalți cum ne uită mai repede decât ne-am dori noi asta, nu e deloc bine. Smulgem atât de multe din noi ca să ne vindecăm mai repede. Așa ajungem să dăm faliment la 30 de ani. Iar cu fiecare iubire nouă avem tot mai puține de oferit.”

Ca o concluzie, ceea ce s-a întâmplat într-o perioadă scurtă de vară poate fi infinit. Este ca-ntr-un basm să-ți dorești pe cineva atât de mult și să existe acea dorință reciprocă a iubirii profunde. TE SCHIMBĂ!!! 

#CallMeByYourNameAndI’llCallYouByMine


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s